O pasiune transformată în profesie, meseria de florist este adesea învăluită într-o aură romantică. Dar ce se ascunde dincolo de petale și aranjamente spectaculoase? Un sondaj anonim, realizat pe grupul de Facebook „Vreau Florărie”, la care au participat 23 de specialiști din domeniu, ne oferă o imagine sinceră și complexă asupra realităților acestei bresle din România.
Distribuție geografică și statut profesional.
Sondajul relevă o distribuție geografică variată a floriștilor, deși se observă o concentrare în marile centre urbane. Bucureștiul și Constanța conduc cu câte trei respondenți, urmate îndeaproape de Iași cu doi. Restul participanților provin dintr-o paletă largă de localități, de la orașe mari precum Timișoara, Cluj-Napoca și Pitești, până la localități mai mici ca Marghita, Gherla sau Ocna Mureș, demonstrând că arta florală înflorește în toate colțurile țării.
Din punct de vedere al statutului profesional, peisajul este echilibrat. Aproape jumătate dintre respondenți (47,8%) sunt angajați, în timp ce un procent semnificativ (43,5%) și-au luat destinul în propriile mâini și dețin propria afacere. Freelancerii reprezintă o nișă mai mică, dar importantă, constituind 8,7% dintre participanți. Această structură sugerează o industrie matură, cu oportunități atât pentru stabilitatea unui angajament, cât și pentru spiritul antreprenorial.
Surse de venit și câștiguri lunare.
Principala sursă de venit pentru floriști rămâne vânzarea directă în florăria tradițională, confirmată de 73,9% dintre respondenți. Evenimentele private (nunți, botezuri, evenimente corporate) reprezintă a doua cea mai importantă sursă de încasări (60,9%), subliniind importanța creativității și a managementului de proiect. Comenzile online, deși în creștere, sunt menționate de 30,4% dintre participanți, indicând un potențial încă neexploatat la maximum.
Salariul net lunar variază dramatic, reflectând diversitatea rolurilor, a experienței și a locațiilor.
Cel mai frecvent venit declarat se situează în jurul a 2600 lei (17,4% dintre respondenți). Totuși, există un ecart considerabil, cu floriști care câștigă de la 3000-3200 lei (câte 13% fiecare) până la praguri impresionante de 8000 lei sau chiar 10.000 lei (câte 4,3% fiecare).
O realitate sensibilă a domeniului este munca la negru. În timp ce 39,1% declară că nu primesc remunerație nedeclarată, un procent de 26,1% recunoaște existența acestei practici, iar 34,8% preferă să nu răspundă, lăsând loc interpretărilor.
Satisfacție, mediu de lucru și experiență.
În ciuda provocărilor, gradul de mulțumire este relativ ridicat. Peste 64% dintre floriști se declară mulțumiți, foarte mulțumiți sau extrem de mulțumiți de veniturile lor în raport cu munca depusă. Doar o treime (34,7%) se arată nemulțumiți sau puțin nemulțumiți.
Florăria tradițională este mediul de lucru principal pentru 65,2% dintre participanți, însă mulți activează și în ateliere proprii (43,5%) sau direct pe teren, la evenimente (34,8%), cifrele indicând adesea o combinație a acestor medii. Experiența în domeniu este un factor cheie: aproape jumătate (47,8%) au între 2 și 5 ani de experiență, în timp ce un segment solid, de 30,4%, sunt veterani cu peste 10 ani în spate, asigurând un transfer de cunoștințe și o continuitate a standardelor de calitate.
În concluzie, acest sondaj, deși la scară mică, schițează portretul unui domeniu vibrant și plin de contraste. Floristul din România este un profesionist adaptabil, care jonglează între rolul de artist, antreprenor și angajat, motivat de pasiune, dar ancorat în realitățile economice ale unei piețe competitive.